Muzică germană (vol. 1-2)

publicat: 27 februarie 2011 03:01 | 23741 vizualizări | playlistascultă melodiile! »

autor: Leonardo

Leonardo Rădoiu este proprietarul şi editorul sitului «Cutiuţa cu muzichii». Pasiunea pentru muzică l-a motivat să dezvolte acest site şi să acorde o parte din timpul său liber menţinerii lui din propriile sale resurse financiare. Mai multe puteţi afla în secţiunea Despre.

vezi

Aceasta este o serie de postari cu melodii originale in limba germana, compuse sau interpretate de muzicieni de origine germana sau care au fost asimilati in timp de scena muzicala germana.

Recunosc ca e dificil sa scrii un post despre muzica germana dat fiind faptul ca nu este o limba populara in industria muzicala contemporana, desi, paradoxal, industria muzicala germana a produs si produce in continuare pentru numerosi artisti europeni foarte cunoscuti, multi dintre ei chiar de origine germana. Ma voi limita sa scriu in acest post despre muzica germana de dupa Al Doilea Razboi Mondial pentru a ma incadra in subiectul pe care mi l-am propus. Voi incerca sa aduc in atentie muzica germana contemporana si sa rememorez cativa dintre cantaretii de limba germana cunoscuti in afara Germaniei, in special publicului romanesc.

Dupa incheierea conflagratiei mondiale, Germania, alaturi de multe tari vest-europene, a facut parte din planul american Marshall de reconstructie a Europei, desfasurat intre anii 1948 si 1952. Multi dintre istoricii de atunci dar si cei actuali considera ca acest plan a fost o manifestare a imperialismului american pentru castigarea influentei in zona de vest a Europei, in contrapondere la sfera de influenta sovietica din est. Probabil ca acesta a fost si adevarul insa vreau sa reamintesc aceasta stare de fapt pentru a sublinia faptul ca muzica germana, la fel ca multe alte sectoare ale vietii din Germania, a fost influentata in mare parte de cultura americana. Primele influente majore au pornit inca dupa razboi, cand unitatile americane au ramas stationate pe teritoriul german iar multe dintre statiile de radio ale Retelei Fortelor Armate Americane (AFN) au continuat sa emita din bazele europene. AFN este o marca a Serviciului de Radio si Televiziune a Armatei Statelor Unite si este o retea de transmisie radio-tv pentru soldatii americani stationati in diverse baze americane din lume. Scopul ei a fost la inceput unul de divertisment dar odata cu izbucnirea celui de-al dolea razboi mondial ea a devenit un mod de sustinere a moralului soldatilor americani si o sursa de informare zilnica. Cu toate acestea, personalul acestor statii nu este limitat doar la militari ci include si civili si diversi contractori particulari. Aceste statii radio AFN au avut un impact deosebit asupra culturii post-razboi din tarile vest-europene si au influentat dezvoltarea ulterioara a muzicii rock si jazz din Germania. Cativa dintre artistii americani promovati de AFN au facut cariera in Germania, precum Bill Ramsey, un faimos cantaret de jazz care a activat in Germania desi a ramas in mare parte necunoscut in statul sau natal Ohio.

In timpul razboiului multe personalitati germane au ales sa plece in exil din cauza convingerilor politice, rasei, etniei sau pentru ca dezavuau regimul nazist. Printre cei mai cunoscuti artisti germani care au ales sa paraseasca Germania s-a numarat si Marlene Dietrich, o cantareata si actrita germana, foarte cunoscuta atat in tara ei cat si peste hotare, mai ales datorita rolului din filmul Der Blaue Engel (Ingerul Albastru) regizat de Josef von Sternberg in 1930. Filmul a reprezentat primul succes major al unui film german cu sunet si i-a adus renumele international Marlenei Dietrich. In 1939 aceasta a emigrat in Statele Unite si dupa intrarea Americii in razboi (decembrie 1941) a devenit activista de razboi pentru strangerea de fonduri pentru armata americana. Cu aceasta ocazie a participat la spectacole muzicale pentru soldatii din prima linie a frontului (Algeria, Italia, Franta, Marea Britanie) si in scurt timp a devenit adulata si de soldatii americani. Odata cu initierea Proiectului Musac, un proiect american de propaganda menit sa demoralizeze trupele de razboi germane, Marlene Dietrich a inregistrat cantecul Lili Marleen in limba engleza, un cantec foarte popular in randul soldatilor germani inca de pe vremea primului razboi mondial, dar interzis de ministrul propagandei Joseph Goebbels. Astfel, cantecul pe care Dietrich il cantase nu cu mult in urma in limba germana propriilor conationali a ajuns la fel de popular si in randul soldatilor americani fiind, in mod paradoxal, la fel de indragit de ambele tabere combatante.

In secolul XX muzica din Germania si Austria, ambele tari vorbitoare de limba germana, a cunoscut o separare. Scoala vieneza a urmat o cale avangardista, promovand muzica atonala si dodecafonica, in timp ce in Berlin muzica a capatat tendinte populare, gen cabaret. In timpul regimului nazist, epurarea si interzicerea artei asa-zis decadente au facut din muzica si arta germana un instrument al propagandei pentru atingerea propriilor scopuri. Unii artisti au preferat sa colaboreze cu noul regim si au continuat sa creeze si sa compuna in spiritul cerut de noile imprejurari scociale si politice, iar altii au facut un compromis cu noul regim fara sa il slujeasca in mod direct. Dupa razboi, a urmat evident o denazificare a culturii germane, iar unii dintre artisti au pretins ca muzica lor nu a avut nimic de a face cu regimul politic care se instaurase. Dar si de aceasta data a survenit o scindare, dupa impartirea noi Germanii in doua, Germania de Est intrand in sfera de influenta a Uniunii Sovietice iar Germania de Vest in cea a Statelor Unite. In Germania de Est directiva a fost ca muzica sa capete o directie socialist-realista si sa se evite orientarea avangardista, in timp ce in Germania de Vest a fost adoptat un curent modernist promovat in special de centrul Scoala de Vara de Muzica Noua din Darmstadt.

In 1955, Germania, a fost una din tarile fondatoare ale concursului Eurovision, un festival preluat dupa modelul fesivalului italian San Remo, dar ce isi propunea o audienta la nivel european prin intermediul retelelor de televiziune. Germania chiar a ocupat pozitii notabile in competitiile Eurovision, la inceputul anilor '70 si inceputul anilor '80 avand doua varfuri de succes, mai ales prin Katja Ebstein, o cantareata de origine poloneza, care a ocupat de 2 ori locul 3 (1970 si 1971) si o data locul 2 (1980), dar care nu a reusit sa castige niciodata concursul. Primul succes la Germaniei la Eurovision a venit in anul 1981 prin Nicole cu o melodie cantata in limba germana, iar al doilea in 2010 prin Lena cu o melodie cantata in limba engleza.

In anii '60 muzica germana era dominata de cantecele schlager, cantece pop vocale sub forma unor balade sentimentale (un fel de muzica usoara, in termeni mai cunoscuti publicului romanesc), dar care se delimitau de muzica pop internationala, fiind insa reprezentata de artisti germani populari ca Gitte Hænning, Rex Gildo, Peter Alexander sau Roy Black. Totusi, in aceasta perioada limba germana era o moda printre cantaretii italieni, francezi, spanioli sau belgieni si veti intalni multi artisti renumiti ca Joan Baez, Julio Iglesias, Salvatore Adamo, Dalida sau Nana Mouskouri care performau ocazional in limba germana sau scoteau albumele si in versiune germana. Multe cantece in limba germana erau insa simple preluari ale unor hituri americane, britanice sau franceze si foarte putine cantece erau originale in limba germana. Veti remarca faptul ca sub influenta culturii americane multi artisti germani isi alegeau nume de scena americanizate si cantau in limba engleza, asta si pentru ca activau la case de productie germane ce produceau pentru cantareti americani si englezi si in al doilea rand pentru a deveni mult mai usor cunoscuti la nivel international.

Dupa tulburarile din 1968 ce au debutat cu Primavara de la Praga din 5 ianuarie, protestele studentilor polonezi din martie, miscarile pentru drepturi civile din Statele Unite dupa asasinarea lui Martin Luther King in aprilie, activismul anti-razboi al studentilor americani si englezi, greva generala a muncitorilor din Franta in mai, ecourile lor nu au intarziat sa apara si in spatiul socio-politic german. Dupa asasinarea studentului Rudi Dutschke - purtator de cuvant al miscarii studentesti germane - un tanar cu vederi politice de stanga (11 aprilie), studentii radicali l-au acuzat pe publicistul Axel Springer de promovarea unei campanii anti-studentesti in ziarele sale si au blocat birourile centrale ale Springer Press. In aceasta perioada incep sa apara si primele cantece de protest germane, care abordau cu multa pasiune subiecte politice in spirit critic. Incepand cu 1970 se desfasoara Festivalul de Cantece Politice in Germania de Est, la care vor participa de-a lungul timpului si artisti-activisti renumiti ca Mercedes Sousa (Argentina), Pete Seeger (Statele Unite) sau Billy Bragg (Anglia). La mijlocul anilor '60 apar si primele trupe rock vest-germane in trend cu explozia culturii hippie din Statele Unite si Marea Britanie. In timp muzica rock va deveni foarte populara in Germania, chiar si la ora actuala fiind genul muzical dominant, pe langa renumitii Scorpions (fondata in 1965) si Rammstein (fondata in 1994) activand o serie de trupe rock, hard-rock sau heavy-metal cunoscute la nivel national: Warlock (si lidera sa Doro Pesch), Blind Guardian, Helloween sau Rage.

Tot in anii '70 in Germania de Vest debuteaza Scoala de la Berlin, un curent ce promova muzica electronica, initiat de Klaus Schulze, liderul trupei Tangerine Dream. Orientarea acestei scoli va avea o influenta marcanta asupra artistilor internationali de muzica ambientala. In opozitie cu acest curent reprezentat de Tangerine Dream, care promova un stil space music, se vor situa Kraftwerk, o alta trupa germana renumita, care promova un stil mai ritmat. Sa nu uitam insa ca si Tangerine Dream si Kraftwerk au fost pionierii muzicii trance.

La mijlocul anilor '70 apare miscarea muzicala Neue Deutsche Welle, cu radacini in new-wave-ul si punk-rock-ul britanic, iar la mijlocul anilor '80 Scoala de la Hamburg, care combina punk-ul, grunge si pop-ul experimental. Scoala de la Hamburg a fost si ramine o parte importanta in cultura germana pentru ca sustinea ca este foarte in regula ca tinerii sa cante in limba germana. Desi influenta Scolii de la Hamburg s-a manifestat pina la mijlocul anilor '90, ea a avut efectul scontat, multi cantareti contemporani germani avand un repertoriu in totalitate in limba germana si fiind cunoscuti doar intre granitele Germaniei (Silbermond, Juli, Tocotronic, etc.). Exceptie face poate Tokio Hotel care are un repertoriu in mare masura in limba germana desi este o formatie de renume international. Printre alte trupe ale anilor '80 despre care putini stiu ca sunt germane se numara Propaganda, Camouflage si Alphaville.

Unul din cei mai cunoscuti producatori germani ramane Frank Farian, un cantautor care nu a reusit sa gaseasca succesul ca artist-solo si a decis sa devina producator. El s-a aflat in spatele unor formatii de renume international ca Boney M, Milli Vanilli, Eruption, No Mercy sau cantareti ca Precious Wilson, Meat Loaf sau John Davis, iar in cei peste 40 de ani de activitate a strans peste 800 de Discuri de Aur si de Platina.

Anii '80 au adus o explozie de artisti germani odata cu aparitia italo-disco-ului, Germania fiind si de aceasta data in avangarda muzicii, alaturi de Italia si Olanda. Pe scena muzicala europeana si internationala apar acum star-uri ca Dieter Bohlen, Thomas Anders, Nena, C.C. Catch, Sandra si trupe ca Modern Talking, Bad Boys Blue, Fancy, etc. In anii '90 Germania a fost creuzetul in care s-a format genul eurodance, multi artisti germani dar si americani, britanici sau italieni eurodance fiind produsi aici si devenind faimosi in special revistei pentru tineret Bravo, o revista fondata in 1956 de ziaristul Peter Boenisch, prima revista care a importat foarte multe cuvinte engleze in limba germana formand asa-zisa denglisch (termeni importati din limba engleza in limba germana), inainte ca acest fenomen de anglicizare sa devina foarte popular si in alte limbi europene. Putini stiu ca trupe ca MC SAR, Snap!, BG The Prince of Rap, Culture Beat sau Captain Jack sunt de origine germana. Alte trupe sau artisti dance germani cunoscuti sunt Dune, Scooter, Lou Bega, Sarah Connor, Cascada.

In listele de melodii am inclus insa melodii originale in limba germana si nu preluari si voi puncta pe scurt exceptiile care trebuie luate in seama de cunoscatori. David Hasselhoff este un american de origine germana, care a scos si cateva single-uri in limba germana, Falco este austriac, la fel ca si Udo Jurgens si DJ Otzi, dar au fost asimilati scenei muzicale germane, iar Peter Maffay (emigrat in 1963) si Michael Cretu (emigrat in 1968) sunt de origine romani, ei fiind de foarte multi ani activi in Germania. Mai sunt foarte multi artisti germani pe care nu i-am inclus pentru ca sunt mai putin cunoscuti in Romania ca Nina Hagen, Xavier Naidoo sau Udo Lindenberg. Poate intr-o alta cutiuta muzicala voi avea sansa sa ii includ.

Enjoy!

Liste de melodii (2):

Referinţe:

Etichete:

Index

Cauţi un artist sau un gen muzical anume? Îţi recomand să vizitezi pagina de index.

Întrebări

Cauţi o melodie mai veche sau mai nouă al carui titlu sau artist nu îl cunoşti? Poţi să îmi laşi un mesaj în pagina de contact cu mai multe detalii despre melodie (voce feminină / masculină, frânturi de versuri, genul rock / hip-hop sau orice alt detaliu pe care ţi-l aminteşti) şi am să încerc să te ajut.

Titlu: Muzică germană vol. 1
Descriere: melodii în limba germană
Gen muzical: Germană
Conţine: 19 melodii
Timp total: 60:10
Bit rate: 64 kbps
Creată la: 16 octombrie 2010
Accesări: 22662
Titlu: Muzică germană vol. 2
Descriere: melodii în limba germană
Gen muzical: Germană
Conţine: 19 melodii
Timp total: 68:08
Bit rate: 64 kbps
Creată la: 23 februarie 2011
Accesări: 9161

Comentarii

Dacă ai cont Facebook/Yahoo/AOL/Hotmail, poţi comenta folosind acest formular de comentarii:

Dacă nu ai cont Facebook/Yahoo/AOL/Hotmail sau dacă nu vrei să te loghezi, foloseşte acest formular de comentarii:

*
Nume:
*
Comentariu: