Vine o vreme in viata cand esti absorbit de frumusetea unei melodii si atunci esti atent doar la inflexiunile vocii interpretului si la modul in care ele iti transmit emotia sau esti atent la linia melodica si cum se imbina atat de placut instrumentele. Desigur ca atunci cand vibram cu versurile melodiei si avem impresia ca vorbesc chiar despre durerea sau problemele noastre avem impresia cumva naturala ca ele sunt expresia personala a interpretului. Insa in spatele textului unei melodii stau de cele mai multe ori inspiratia si nefericirea unui poet sau a unui textier.

Am dedicat pe acest blog foarte mult spatiu compozitorilor si interpretilor si deloc celor ce compun versuri. Astazi insa voi face dreptate acestora prin prezentarea unei liste de melodii ce cuprinde o partea din creatia poetei Teodora Popa Mazilu. Aceasta este si o premiera in cadrul antologiilor, cand postarea se refera la o personalitate din Romania. Pentru ca nu am avut la dispozitie o biografie am compilat in textul de mai jos informatii din cateva surse pe care le-am listat la referinte. Este pacat ca Teodora Popa Mazilu nu are nici macar o pagina biografica pe Wikipedia si nici macar o poza pe internet.

Teodora Popa Mazilu s-a nascut pe 11 septembrie 1928 in Galati in familia Mariei (nascuta Kiritescu) si a lui Vasile Popa, maistru militar de aviatie. A urmat liceul „Iulia Hasdeu" din Bucuresti (1940-1948) apoi Facultatea de Drept (1948-1953) si a fost redactor la Radiodifuziunea Romana, Editura pentru Literatură (din 1960) si Editura Eminescu (1969-1975). A incetat din viata pe 16 noiembrie 2007.

Teodora Popa Mazilu a intrat in colectivul Editurii pentru Literatura la un an dupa infiintarea redactiei Biblioteca pentru Toti, care preluase colectia cu acelasi nume fondata in 1895 de scriitorul si folcloristul Dumitru Stancescu. Era preocupata de literatura pentru copii asa ca a inceput sa traduca povestile lui Charles Perrault (aparute sub titlul "Frumoasa din padurea adormita", în B.P.T., in 1968), apoi "Memoriile" Cardinalului de Retz, "Povestea vietii mele" de George Sand, romane, povesti, povestiri de Balzac, Alexandre Dumas-tatal, Emile Zola sau Hans Christian Andersen. A tradus si cateva romane populare din secolele al XIX-lea si al XX-lea, apartinand lui Eugene Sue, Frederic Soulie.

Parcurgand lista completa a traducerilor, am descoperit ca cele mai multe din titlurile care mi-au incantat copilaria, in special cele ale lui Alexandre Dumas-tatal, au fost traduse de Teodora Popa Mazilu:

• Charles Perrault, Frumoasa din pădurea adormită. Poveşti, Memorii, prefata de Anca Georgescu Fuerea, Bucuresti 1968
• Hans Christian Andersen, Povestea vieţii mele, Bucuresti, 1969
• Joseph-Emile Mtiller, Arta moderna, prefata de Dan Grigorescu, Bucuresti, 1970
• Emile Zola, O pagina de dragoste, Bucuresti, 1971, Visul, Bucuresti, 1992
• Pierre Boulle, O meserie de senior, Bucuresti, 1972
• Charles Diehl, Teodora, imparateasa Bizantului, Bucuresti, 1972
• George Sand, Povestea vietii mele, I-III, Bucuresti, 1972, O iarna in Majorca, Bucuresti, 1992
• Al. Dumas-tatal, Ludovic al XIV-lea si secolul sau, Bucuresti, 1972, Cele doua Diane, I-II, Bucureşti, 1973, Gemenele, Bucuresti, 1976, Ludovic al XV-lea si Curtea sa, Bucuresti, 1989, Ludovic al XVI-lea si Maria Antoaneta, Bucuresti, 1992, Otrava si pumnalul familiei Borgia, Bucuresti, 1992, Lupoaicele din Machecoul, Brasov, 1993
• Marie-Anne Desmarest, Torente, I-III, Bucuresti, 1975-1981
• Philippe Heriat, Familia Boussardel, I-III, prefata de Antoaneta Tanasescu, Bucureşti, 1975-1981
• Cardinalul de Retz, Memorii, I-III, Bucuresti, 1979
• Francoise de Motteville, Memorii despre Ana de Austria si Curtea sa, I-II, Bucuresti, 1981
• Adele de Boigne, Memorii (Povestirile unei matusi), I-III, prefata de Marcel Petrisor, Bucureşti, 1982, Un secol de zadarnicie, I-II, Bucuresti, 1993
• Bernard Dorival, Pictori francezi ai secolului XX, I-II, prefata de Octavian Barbosa, Bucureşti, 1983
• Henri Rochefort, Intamplari din viata mea, I-II, Bucuresti, 1983
• Honore de Balzac, Jean Louis. Copilul renegat, Bucuresti, 1984, Mireasa furata, Bucuresti, 1997
• Frederic Soulie, Castelul din Ronquerolles, I-II, Bucuresti, 1985
• Eugene Sue, Paiata, I-II, Bucuresti, 1987
• Maurice Leblanc, Misterul esarfei purpurii (Confidentele lui Arsene Lupin), Bucuresti, 1991, Contesa de Cagliostro, Bucuresti, 1992, O crima in pasi de dans, Bucureşti, 1992, Domnisoara cu ochii verzi, Bucuresti, 1992
• Pierre de Coulevain, Obsesia iubirii, Bucuresti, 1991, Nobilimea americana, Bucureşti, 1998, Triumful Evei, Bucuresti, 2000
• Archibald Joseph Cronin, Doamna cu garoafe, Bucuresti, 1991
• Hermann Sudermann, Puntea pisicii, Bucuresti, 1993
• Guy de Teramond, Banda asilor de pica, Bucuresti, 1994
• Frumoasa cu plete de aur. Basme clasice franceze, Bucuresti, 1997
• Germaine Acremant, Doamnele cu palarii verzi, Bucuresti, 1998

A scris si literatura beletristica, romanul Ispita aparut in 1999 si trei volume de poezii: Curcubeul (1987), Sunetul luminii (1989) si Al cincilea anotimp (2003).

Incepand cu anii '80 a compus texte pentru melodii de muzica usoara, colaborand in principal cu Florin Bogardo, Marius Teicu si Marius Dragomir. Melodiile din lista de mai jos sunt din arhiva mea personala iar inregistrarile mai vechi si mai rare, care e posibil sa nu aiba o calitate audio buna, de pe Youtube. Probabil ca cele mai sensibile melodii pe versurile Teodorei Popa Mazilu sunt cele ale lui Florin Bogardo care a avut un stil aparte in muzica usoara romaneasca. Ceea ce e oarecum surprinzator e faptul ca versurile Teodorei Popa Mazilu au un anumit optimism orientat catre pofta de viata, natura si buna dispozitie, pe vremea cand majoritatea textelor de muzica usoara erau usor nostalgice, despre despartiri si de dor.

Pe unul din blogurile care contineau informatii biografice despre Teodora Popa Mazilu, am gasit aceasta poezie din volumul Sunetul luminii, care cred ca exprima foarte bine crezul ei poetic.

As vrea

As vrea sa pot iesi din mine-o zi,
Sa ma strecor ca aerul, pe strada,
S-aud ce nu pot auzi,
Sa vad ce ochii mei nu pot sa vada.

S-aud cum urca sevele in ramuri,
Cum plange iarba franta sub picior,
Ce spune ploaia cand loveste-n geamuri
Si ce spun fluturii cand trec in zbor.

Sa vad campia stelelor de-aproape
Si Parul Berenicei sa-l dezmierd,
Printre luceferi sa m-afund ca-n ape
Si in Casiopeea sa ma pierd.

As vrea sa pot iesi fie si-un ceas,
Cu apa de izvor sa ma confund,
Sa-mi limpezesc auz, si vaz, si glas
In rosul cald al soarelui rotund.

M-as multumi chiar si cu un minut
Ca pasarea zvacnind din cuib, spre floare,
Sa deslusesc pe cerul orb si mut
Clepsidra mea cam cat nisip mai are.

De-ar fi sa aiba numai pentr-o seara,
M-as intrupa din ierburi si din vant
Si m-as intoarce pentru-a doua oara
Sa infrunzesc, copac, pe-acest pamant.

Enjoy!