Artistii belgieni s-au afirmat destul de devreme in muzica moderna, Belgia fiind una dintre primele tari participante in editia intai a concursului Eurovision din 1956. In acea editie Belgia s-a clasat pe locul 2, dupa Elvetia, cu doua melodii in limba franceza. Desi pana in 1986 castigase doar o singura data concursul prin Sandra Kim (cu o melodie in limba franceza), Belgia a mai prins podiumul in 1978 cu locul secund ocupat de Jean Vallee (tot cu o melodie in limba franceza). Interesant de remarcat ca participarea la concursul Eurovision a Belgiei se face printr-o conventie incheiata intre reteaua de radio-televiziune de limba flamanda Vlaamse Radio- en Televisieomroep (VRT) si cea de limba franceza Radio télévision belge de la communauté française (RTBF). Astfel, cele doua televiziuni aleg prin rotatie artistii ce vor reprezenta Belgia la Eurovision, din anul 2002, VRT in anii pari in timp ce RTBF in anii impari. VRT organizeaza incepand din 1957 Eurosong (inital intitulat De T.V. Maakt Muziek), concursul national de selectie a cantaretilor de limba neerlandeza (ai Comunitatii Flamande) ce vor reprezinta Belgia la Eurovision si este unul din cele mai longevive concursuri de acel fel din Europa. In acelasi timp, reteaua de limba franceza (a Comunitatii Franceze) alege in mod intern participantii la concursul Eurovision pentru Belgia, desi atat VRT cat si RTBF au mai facut exceptii in diversi ani si si-au ales intern respectiv prin concurs reprezentatii.

Dupa anii 2000 Belgia a avut mai mult succes in concursul Eurovision castigand locul 1 prin Tom Dice in 2010 (cu o melodie in limba engleza), ocupand locul 2 de doua ori prin Urban Trad (2003, cu un cantec intr-o limba imaginara) si Loic Nottet (2015, cu o melodia in limba engleza) si un loc 3 prin Laura Tesoro (2016, cu o melodie in limba engleza). Aparent limba neerlandeza nu a avut deloc succesul scontat printre ascultatorii europeni in ultimii 70 de ani.

La sfarsitul anilor saptezeci si inceputul anilor optzeci, au aparut în Belgia grupuri de punk și new-wave, influentate in mare masura de grupuri internationale de succes, cum ar fi The Cure and Joy Division. In 1978 a avut loc pentru prima oara concursul rock-ului Humo's Rally Rock, o competitie pentru trupele tinere de rock. In 1980, Marcel Vanthilt si Gust De Coster, ambii activi in lumea radioului liber, au comandat albumul de colectie "Get Sprouts" ce includea muzica unor formatii punk, post-punk si new wave de tineri belgieni. Desi albumul a fost inregistrat penru a fi oferit ca premiu clientilor care isi deschideau conturi de economii la banca ASLK, el a devenit curand un succes comercial urias care a ajutat la popularizarea unor trupe care vor deveni populare in anii urmatori. Acest LP impreuna si festivalul Rally Rock sunt considerate inceputurile Belpop, fenomen despre care Gust De Coster va scrie mai tarziu carti.

Belpop este un nume colectiv introdus de Gust De Coster pentru muzica grupurilor belgiene (prin analogie cu Nederpop), atat din Flandra, cat si din Valonia. Termenul este folosit in principal pentru grupurile din prima jumatate a anilor '80, desi, in principiu, fiecare grup belgian pop si rock poate fi clasificat sub acest titlu.

Insa contributia majora a artistilor belgieni la istoria muzicii a fost fara indoiala muzica eurodance care a avut ca punct de plecare zona culturala formata de Germania, Olanda si Belgia. Primii care s-au afirmat in acest gen muzical au fost belgienii care au dat practic startul muzicii eurodance prin formatia Technotronic, un proiect muzical fondat de Jo Bogaert, un muzician si producator de origine flamanda. In 1989 hitul Pump up the jam a cucerit intreg mapamondul cu un stil muzical care la acea vreme era numit "New Beat" si era considerat un stil underground in Belgia si nicidecum un stil mainstream. In acest caz, neerlandezii au reusit sa iasa in fata, dar cu creativitatea lor muzicala care a mai oferit in anii urmatori si alti artisti de succes ca Confetti’s, 2 Unlimited, Def Dames Dope, DHT sau Milk Inc.

De altfel, mare parte din muzica anilor '90 si cea moderna daca nu este compusa de vreun muzician de origine belgiana, cel mai probabil ca a fost produsa de un studio belgian. In acest moment industria muzicala belgiana este in primele 20 in lume ca volum de piata, ea ocupand cea mai inalta pozitie in 2008 cand ajunsese pe locul 13 si lasand in spate tari precum Elvetia, Suedia, Norvegia sau Danemarca.

Curentul New Beat a fost inventat in mod intamplator de dj-ul belgian Dikke Ronny in clubul de noapte de Ancienne Belgique din Antwerp si era un tip de muzica electronica de dans influentat de curentul american intitulat industrial dance music ce combina elemente de muzica tehno si acid la un tempo mai scazut. New Beat este considerat de multi ca stand la originea genului euro-house si de-a lungul anilor a fost la originea unor subgenuri efemere ca hard acid sau skizzo, si a influentat si muzica tehno si acid house din Europa.

Insa povestea nu se incheie aici caci dupa anul 2000 artistii belgieni s-au adaptat ca de obicei noilor curente muzicale si astfel au oferit in continuare muzica de calitate in trance si house. Astfel, printre cei mai cunoscuti dj belgieni ii gasim pe Basto, Peter Luts, Frank Van Herwegen, AnnaGrace (Ian van Dahl), Lost Frequencies, Netsky, Dimitri Vegas & Like Mike sau The Magician.

In lista de astazi am inclus artisti belgieni binecunoscuti, dar si artisti belgieni mai putin cunoscuti... ca avand origini belgiene. Printre cei despre care probabil nu stiati ca nu sunt de origine belgiana am fost si eu surprins sa ii gasesc pe Stromae, Axelle Red, Rocco Granata, Selah Sue sau Gotye. Printre cei cunoscuti se afla, desigur, Jacques Brel, Salvatore Adamo, Vaya Con Dios, Lara Fabian, Hooverphonic sau Good Shape.

Tot in aceasta lista il veti regasi si pe faimosul chitarist de jazz Django Reinhardt, un cantaret si compozitor de etnie rroma (mai precis Manouche-Sinti) din Valonia, o regiune belgiana majoritar vorbitoare de limba franceza. Django a fost primul muzician de jazz de origine europeana care a reusit sa capete faima mondiala, multe dintre partiturile sale deveni standarde jazz mai ales in stilul gipsy-jazz - un stil care isi are originea in muzica lui Django Reinhardt. Un alt muzician de jazz de origine belgiana care a capatat faima mondiala este si Jean-Baptiste Frédéric Isidor, Baron Thielemans care a fost un cantaret de jazz la muzicuta, care a promovat acest instrument in muzica jazz si reusind sa se impuna si sa o impuna. Thielemans a fost cooptat in 1969 de compozitorul Joe Raposo pentru a interpreta la muzicuta tema din show-ul tv Sesame Street, care a devenit ulterior una din cele mai cunoscute si apreciate teme muzicale tv.

Enjoy!