Ceea ce nu multi stiu este ca muzica italo-disco nu s-a manifestat doar ca un curent muzical ci ea a avut o influenta mai larga. In realitate, italo-disco a creat o adevarata industrie a pop-ului care nu s-a limitat doar la peninsula italica, ci a cuprins si muzica (dar si moda) la nivel international, diverse inventii electronice avangardiste, filme si coloane de filme, a generat noi stiluri muzicale in anii ce au urmat (italo-house, italo-dance, eurodance) si chiar a avut o contributie semnificativa la formarea genului house primar in Chicago si a tehno-ului din Detroit. Genul euro-house, de care aminteam in unul din posturile anterioare, creat si produs de Stock, Aitken si Waterman isi trage seva tot din muzica italo-disco a anilor '83-'84, la fel ca si muzica altor artisti britanici printre care Pet Shop Boys sau Erasure.

Muzica italo-disco a devenit un fenomen global ce s-a transformat intr-un adevarat cult. Evoluand in paralel cu miscarea new wave, un alt cult de la inceputul anilor '80, italo-disco a fost in mare masura amestecat cu new wave si impreuna au consolidat pozitia synth-pop-ului, un gen muzical popular ce se lupta pentru suprematia locului lasat liber de muzica disco. Stilul vestimentar extravagant al artistilor italo-disco, dominat de cantareti de sex masculin ce alternau alura efeminata cu frizura macho, imbracati in costume sobre, dar asortate cu materiale argintiu-stralucitoare, a fost adoptat in forme variate si de artistii pop, new-wave si ulterior de artistii eurodance.

Italo-disco a fost un deschizator de drumuri si in ceea ce priveste cea de-a treia emancipare sexuala a femeilor de la inceputul anilor '90. La inceputul anilor '80 cantaretele italo-disco ca Sabrina, Danuta Lato si Samantha Fox au provocat imaginatia publicului masculin cu nurii lor si atitudinea lasciva, uneori in detrimentul actului muzical dar in compensatie pentru calitatile lor vocale. In urma interzicerii difuzarii videoclipurilor lor pe anumite posturi tv muzicale, ele au apelat la trucuri care sa depaseasca cenzura si au continuat sa performeze, devenind idolii generatiei '90, mai mult sau mai putin meritat.

Unii dintre artistii italo-dance de la mijlocul anilor '80 au continuat sa cante si dupa anii '90, schimband orientarea muzicala catre asa-zisul gen muzical hi-nrg sau pop, dar ramanand statornici obiceiurilor de a pune accent pe melodicitate, productie muzicala exagerata si abordare a temei iubirii pina la saturatie. Acesta a fost cazul unor formatii ca Modern Talking, Blue System, Sandra sau Bad Boys Blue. Altii au lasat scena muzicala pentru studioul de productie, cum a fost cazul lui Roberto Zanetti, un renumit cantaret si compozitor de muzica italo-disco, liderul formatiei Savage. Acesta a fost cel care a pregatit urmatoarea generatie de artisti care au debutat in Italia si au cunoscut succesul european sau internatonal in anii '90: Ice MC, Double You, Corona si Alexia.

In ciuda stereotipurilor din muzica italo-dance, aceasta a dat cateva piese instrumentale deosebite prin trupe ca Laserdance, Cyber People, Proxyon sau Koto, intr-un stil muzical numit space-synth, un continuator modern al subgenului space-disco pe coordonatele noilor tendinte din muzica electronica.

In lista de melodii veti regasi una din cele mai vechi melodii italo-disco de succes, Taco - Puttin on the Ritz, o versiune din 1982 a melodiei compusa de Irvin Berlin in 1929 si interpretata in original de Harry Richman pe coloana sonora a vodevilului Putting on the Ritz (1930). Interesanta este si versiunea italo-disco lui Claudio Mingardi, intitulata Star (1984), a melodiei glam-rock a lui David Bowie - Starman (1972). Cateva dintre hiturile muzicale din aceasta lista cu siguranta le veti fi auzit reluate in anii '90 in varianta eurodance: Send me an angel, Vamos a la playa, How old are you.

Enjoy!