Cantecul pe care il cunoastem astazi sub titlul "The Chicken Dance", un titlu popularizat de americani, este un cantec oom-pah, compus in anii '50 de acordeonistul elevetian Werner Thomas din Davos si nu un cantec traditional austriac, asa cum este popularizat, uneori, in scopuri comerciale. Ca si alte cantece oom-pah, cantecul este caracterizat de un sunet ritmic ce este repetat obsesiv, fapt care a facut sa fie votat cel mai enervant cantec al tututor timpurilor intr-un sondaj efectuaj de situl britanic dotmusic.co.uk in anul 2000. Cu toate acestea, am ales sa povestesc istorioara acestui cantec care in anii '80 facea furori in topurile internationale, pentru ca exista si cateva lucruri interesante, mai putin stiute, despre el.

Titlul original al cantecului, in limba germana, este "Der Ententanz" (The Duck Dance, in traducere Dansul ratustei). In anii '70 titlul cantecului a evoluat in Vogeltanz (The Bird Dance) pentru ca mai apoi sa fie cunoscut sub titlul "Vogerltanz" (Little Bird Dance sau Birdie Dance). In anii '70, un producator belgian, Louis van Rijmenant, auzind cantecul lui Werner Thomas intr-unul din restaurantele in care acesta performa, a compus cateva versuri si l-a lansat in varianta proprie, dar fara prea maare succes. In anul 1980, grupul olandez De Electronica a preluat cantecul, sub titlul original Der Ententanz, intr-o varianta instrumentala pop care a avut un succes fulminant, facand din cantecelul lui Thomas un hit international. Odata cu cantecul a luat nastere si un dans specific acestuia. In 1981, grupul britanic The Tweets au lansat un cover al melodiei, sub titlul The Birdie Song care a devenit cea mai populara varianta a cantecului, ajungand sa fie vanduta in peste un milion si jumatate de copii in Marea Britanie.

Cantecul a fost preluat de-a lungul timpului in mai mult de 140 de versiuni internationale, incluzand chiar si un remake al Walt Disney Records, care au facut ca el sa se vanda in peste 40 de miloane de exemplare in toata lumea. In 1974 cantecul a fost popularizat in America prin statiile locale de radio, la initiativa lui Eddie Duling si Larry Karhoff. Dansul ratustei asociat cantecului a fost introdus in America de abia in 1981, la un festival Oktoberfest desfasurat in Oklahoma, si pentru ca in recuzita nu s-a gasit nici un costum de rata, s-a improvizat cu un costum de pui de gaina, astfel ca titlul cantecului a devenit cunoscut apoi americanilor sub titlul The Chicken Dance (in traducere Dansul puiului de gaina).

Cu timpul, cantecul a devenit nelipsit de la nunti si petrecerile de familie, dar este de asemenea foarte popular in spectacolele pentru copii din toate colturile lumii. In mod ironic, desi initial a debutat ca un cantec pentru divertismentul adultilor, el este asociat astazi mai degraba cu cantecele pentru copii si, probabil, ca orice interpretare a acestui cantec de catre un adult este privita cu condescendenta. Totusi, cantecul mai apare uneori in reclame, precum cea Tuborg Easter Brew din Danemarca, sau in show-uri organizate de fundatii caritabile, precum cel din Michigan din aprilie 2010, pentru Helen DeVos Children's Hospital. O alta preluare, e adevarat scurta, a temei din Der Ententanz apare in miscarea a treia Vivace din Concerto Grosso No. 1 in Si bemol al renumitului compozitor britanic William Alwyn. De remarcat si faptul ca dansatorul Judson Laipply a folosit cantecul in demonstratia sa despre istoria dansului (Evolution of Dance).

Iata si clipul cu varianta originala De Electronica:

Si o varianta trance, moderna, a germanului DJ Luk, din 2009:

Am ales pentru aceasta lista cateva interpretari in diverse limbi (rusa, franceza, italiana, engleza, spaniola, braziliana), dar am inclus si versiunea Corinei Chiriac (pe versurile lui Eugen Rotaru) dintr-un spectacol de televiziune din 1981.