Anii ′70 au fost plini de filiere. Debutul l-a făcut Filiera franceză, filmul din 1971, cu Gene Hackman în rol principal. A continuat cu Filiera Andrea True. Promiteam în emisiune că voi reveni in extenso asupra poveștii hit-ului „More More More”. Anterior acestei piese, din urmă cu 35 de ani, Andrea True era cunoscută doar publicului consumator de producții pentru adulți. Prin toamna lui 1975, aflată în Jamaica, acolo unde fusese chemată ca să filmeze un clip pentru o reclamă TV, vedeta porno a dat dovadă de ingeniozitate. Cum națiunea din Caraibe era zguduită de o lovitură de stat (eșuată) împotriva premierului Michael Manley, autoritățile au interzis ieșirea din țară a sumelor de bani. Andrea l-a chemat atunci pe compozitorul și producătorul Gregg Diamond. A utilizat banii respectivi la fața locului, pentru înregistrarea "More More More". Inițial, a fost promovată de Buddha Records doar în discoteci, la începutul lui 1976. Atunci când popularitatea a devenit uriașă, conducerea casei de discuri a fost convinsă să lanseze piesa pe single. A ajuns până pe locul patru în State și până pe cinci în Marea Britanie.

La categoria minimal, trebuie remarcat proiectul Silver Convention (uneori greșit intitulat Silver Connection - filierele, bată-le vina!), un grup de studio înființat la Munchen de producătorii Sylvester Levay, maghiar născut în Iugoslavia, și Michael Kunze, originar din Praga. După "Fly Robin Fly", din anul anterior, cei doi veneau cu încă o piesă în care figurau doar șase cuvinte. După „Fly, Robin, Up, To, The și Sky”, acum „Get, Up, And, Boogie, That's și Right”. Probabil că în discoteci nu era recomandat să auzi prea multe cuvinte.

Tot în această ediție a Radio Grafiilor am dorit să revin asupra începuturilor unei mari trupe. The Kinks au fost pe punctul de a rata totul, după ce primele două singles nu au intrat în topul britanic. Din fericire, a treia oară ulciorul a mers la apă cu noroc...

(citeşte)

Melodia din ultima reclama Samsung este o versiune apropiata de cea interpretata de Madness. Originalul melodiei dateaza din 1971 si era interpretat de Labi Siffre, un cantaret britanic de folk si jazz.

Madness - It must be love

Iata si reclama:

Pentru mai multe melodii din reclame tv vă recomand postul Muzică din reclame.

(citeşte)

Este vorba despre Kobi Peretz, un cantaret evreu din Tel-Aviv, care este privit ca un idol pop in Israel. Stilul sau muzical este mizrahi, un stil cosmopolit ce combina elemente muzicale europene si africane, importate de evreii ce au revenit in Israel dupa 1950. De regula este cantat in ivrit si jargon arab, de aceea probabil ca multi au avut impresia ca melodia Kama Ahava este cantata in limba araba. Melodia originala, lansata in 2010, este slow, iar celor interesati le recomand sa o asculte aici.

Kobi Peretz - Kama Ahava (Some love)

(citeşte)

Pomeneam la ediţia anterioară de demisia cabinetului britanic condus de Harold MacMillan. Fără niciun fel de intenţie, descopăr că şase ani mai devreme acesta era numit în funcţie de Regina Elisabeta, după ce Anthony Eden părăsise reşedinţa din 10th Downing St., din cauza unor probleme de sănătate. Tot în iunie 1957, Dick Mayer câştiga Openul de golf al Statelor Unite, după ce-l învingea în barajul de luni, disputat la 18 cupe pe deţinătorul trofeului, Cary Middlecoff. În condiţiile în care americanul învingea după ce încheiase jocul regulamentar la un total de plus 2, performanţa din acest an a tânărului nord-irlandez Rory McIlroy, autor al unui minus 16 neverosimil, este cu atât mai importantă. Tot la capitolul comparaţii: dacă succesul de acum 54 de ani a fost recompensat cu un cec în valoare de 7.200 de dolari, victoria din 2011 i-a adus britanicului în vârstă de 22 de ani 1.440.000 de dolari.

Revenind la muzicile noastre cele de toate săptămânile, să menţionăm prezenţa între primele 15 locuri ale topului din State a două piese aparţinând The Coasters - în fapt cele două feţe ale single-ului Searchin'/Young Blood. La final, tripleta şi rubricuţa "Ascultaţi şi comparaţi" fac referire la atmosferă. Clar, ceva plutea acolo, la sfârşit de ani '60. Am lăsat ambele versiuni la "Spirit in the Sky", deoarece ambele sună excepţional. Deocamdată, atât. Restul este muzică...

(citeşte)