Ultima cutiuta cu muzica disco din aceasta serie incheie cu influentele pe care acest gen muzical le-a avut in anii ce au urmat dupa decaderea lui. In primul rand, influenta cea mai vizibila a curentului disco a fost in muzica filmelor de televiziune americane, incepand de la multi-premiata coloana sonora a filmului Shaft (1971) care, desi categorisita drept soul, contine probabil cea mai timpurie orchestratie specifica muzicii disco. Apoi, in unele dintre cele mai cunoscute seriale TV: S.W.A.T. (1975-1976), Space: 1999 (1975-1978), Charlie's Angels (1976-1981), Wonder Woman (1975-1979), The Love Boat (1977-1986), Dallas (1978-1991), Kojak (1973-1978) continuand chiar si dupa 1980 prin tema muzicala a seriei The A-Team (1983-1987). Chiar si unele dintre cele mai cunoscute piese pop ale lui Michael Jackson au fost influentate de disco, cel mai bun exemplu fiind celebra Billie Jean (1982) dar si unele dintre cele ale rivalului sau de atunci, Prince, cum ar fi 1999 (1982).

Muzica disco a fost un factor decisiv si la nivel social, de pilda succesul melodiei Y.M.C.A. al celor de la Village People (1978) a facut ca dormitoarele YMCA sa devina parte a culturii americane, pentru ca erau ieftine si sigure de innoptat. Dupa ce oameni (in special tineri gay) din toate colturile Statelor Unite au ascultat melodia au dat buzna sa se cazeze in apartamentele YMCA, desi organizatia Young Men's Christian Association oferea adaposturi de peste 100 de ani, inca din timpul Razboiului American de Secesiune. Vazand impactul pe care un mesaj transmis prin intermediul unui cantec il poate avea asupra populatiei, US Navy le-a cerut celor de la Village People sa compuna o melodie care sa promoveze o campanie de recrutare; astfel a aparut In the Navy, care a devenit un hit de Top 10 in Statele Unite, desi campania a trebuit sa fie ulterior anulata din cauza presiunii opiniei publice care protesta fata de cheltuirea banilor publici pentru turnarea unui videoclip cu o formatie controversata.

Muzica disco a evoluat in paralel cu aparitia culturii hip-hop in anii '70 si dupa 1980 au inceput sa fuzioneze creand genuri muzicale noi. Miscarea hip-hop a stat la baza a ceea ce numim acum turntablism (abilitatea de a manevra pick-up-ul pentru mixarea melodiilor), o practica muzicala care s-a dezvoltat foarte mult datorita dj-ilor hip-hop. Acestia au inceput sa creeze muzica folosind sample-uri din diverse melodii; inevitabil muzica disco fiind in voga in acei ani a fost cea mai importanta sursa pentru acesti dj. In 1979, formatia hip-hop Sugarhill Gang au folosit sample-uri din melodia Good times a celor de la Chic pentru melodia Rapper's Delight, fara acordul acestora din urma. Desi Nile Rodgers si Bernard Edwards i-au amenintat ca ii dau in judecata, cei de la Sugarhill Gang nu s-au lasat mai prejos si au trimis mai multi indivizi inarmati care sa ii convinga sa renunte la proces. Nici Nile si nici Bernard nu s-au lasat intimidati si au reusit sa primeasca in final despagubiri de jumatate de milion. In ciuda unor astfel de controverse, melodia celor de la Sugarhill Gang a devenit ulterior un standard al muzicii rap. Good times a ramas pana astazi un imn al ringurilor de dans, implinind idealul a ceea ce Tom Moulton, inventatorul remix-ului, spunea despre muzica disco: "o muzica pe care poti dansa". Good times va fi preluata ulterior si in alte melodii non-disco cum ar fi Another one bites the dust (Queen), Rapture (Blondie), Around the world (Daft Punk), dovedind inca o data ca orice melodie pe care oamenii nu se pot abtine sa nu danseze este, in fapt, o alta melodie disco, chiar daca genul in sine, caracterizat de o anumita structura muzicala, a disparut demult.

Muzicienii au continuat sa aduca tribut muzicii disco remixand in ultimii 20 de ani diverse teme muzicale, in special ale celor mai cunoscute filme de lung-metraj. Chiar si la 20 de ani dupa era disco, casele de discuri inca mai scot compilatii de muzica disco ale hiturilor din anii '70-'80 sau remake-uri in nota disco ale unor hituri non-disco. Foarte putini ascultatori stiu ca muzica italo-house de la sfarsitul anilor '80 a fost construita prin sampling-ul unor teme disco pe muzica de sintetizator. De exemplu, hit-ul international Ride on time al formatiei Black Box din 1989 foloseste sample-uri din melodia Love Sensation al divei Loleatta Holloway, din care va fi inspirata si melodia Good vibrations a lui Marky Mark. Un alt exemplu celebru, care este prezent si in lista de melodii de astazi, este Superfreak - interpretata in original de Rick James si care a stat la baza hit-ului You can't touch this al lui MC Hammer.

Enjoy!