Muzichii • Radio Grafii cu Alexandru Gheorghiaş

Alege alt an:

2024 | 2023 | 2022 | 2021 | 2020 | 2019 | 2018 | 2017 | 2016 | 2015 | 2014 | 2013 | 2012 | 2011 | 2010 | 2009 | 2008 | 2007 | 2006 |

42 înregistrări

Radio Grafii AD 1986 - Ediţia 21

publicat pe 06/09/2011 10:40 în Radio Grafii cu Alexandru Gheorghiaş de Alexandru Gheorghiaş

Trecuse foarte puţin timp de la victoria Argentinei din Mexic. Cupa Mondială a lui Maradona. Cu o lună înainte, Greg LeMond devenea primul rutier din Statele Unite care câştiga Turul Franţei. Suntem la jumătatea lui august 1986. După cum spuneam şi în emisiune - o lună cu multe întâmplări nefericite şi cu dispariţii în masă. Revenind la muzica, Steve Winwood a fost mai mult decât inspirat atunci când şi-a intitulat cel de-al treilea album solo „Back in the High Life”. După Spencer Davis Group, Blind Faith sau Traffic, britanicul cucerea Statele Unite, de data aceasta în nume propriu. LP-ul era recompensat cu două premii Grammy, pentru cea mai bună interpretare vocală masculină şi pentru cea mai bună piesă a anului – „Higher Love”, aceeaşi care la data Radio Grafierii topului era pe cinci în State, în urcare către nr. 1.

Dacă am remarcat trei din cele mai cunoscute piese din repertoriul Clannad, poate c-ar fi cazul să ne oprim ceva mai mult asupra Moyei Brennan. Supranumită „Prima Doamnă a muzicii celte”, s-a făcut remarcată prin interpretările vocale desprinse parcă din alt univers, realizate alături de fraţii şi unchii săi. Dacă sora mai mică, Enya – diferenţa de vârstă dintre cele două este de nouă ani - devenise deja celebră, Moya a aşteptat până în 1992, înainte de a-şi lansa cariera solo. În calitate de compozitoare, a semnat muzica din coloana sonoră a unor filme sonore: Titanic sau Regele Arthur. Ediţia a 21-a este una cu mult beat. Poate că de aceea am simţit nevoia s-o domolesc un pic pe final. Tricks of the trade :)

(citeşte)

genuri: Oldies but goldies
|

Radio Grafii AD 1978 - Ediţia 20

publicat pe 29/08/2011 00:12 în Radio Grafii cu Alexandru Gheorghiaş de Alexandru Gheorghiaş

După o vârstă, memoria începe să joace feste. Festonează realitatea trecută, cum ar veni. Dar îmi amintesc ca şi ieri ultima ediţie a emisiunii Contact Gold. Cu Romeo Vanica Jr. invitat în studioul de la etajul 12. Discutând despre muzicile din vremuri apuse şi despre ceea ce furniza prezentul începutului de mileniu. Ce s-a întâmplat între timp? Nu neapărat de bine. Muzica s-a dus pe nişe, conform sondajelor efectuate de specialiştii în sociologie. Prin urmare, artistul este un fel de extrapolare a ascultătorului. Acesta nu se mai mulează pe personalitatea compozitorului sau a interpretului, ci aceştia sunt puşi în slujba maselor. În fine, discuţia este lungă şi întortocheată, după cum dictează căile marketingului.

Cert este că am gândit ca, la această ediţie cvasi-jubiliară a Radio Grafiilor, să aduc ceva nou. Şi aşa am ajuns la ID-ul oferit de Romică. Altfel, ora este dedicată topului din State din august 1978. Adică anul în care au existat trei urmaşi ai Sfântului Petru, asta şi pentru că Ioan Paul I a supravieţuit doar cu ceva mai mult de o lună alegerii pe scaunul pontifical.

După încheierea derulării primelor zece poziţii ale topului de peste Atlantic m-am oprit în State, şi în acel an. Pentru a rememora în triplu exemplar ceva Cars. O ediţie a Radio Grafiilor cu iz de Rock şi Disco Grafii. În cel mai pur stil american. Enjoy!

(citeşte)

genuri: Oldies but goldies
|

Radio Grafii AD 1965 - Ediţia 19

publicat pe 22/08/2011 21:08 în Radio Grafii cu Alexandru Gheorghiaş de Alexandru Gheorghiaş

Vara lui 1965 gestează embrionul viitoarelor mişcări de mase din Statele Unite. Deocamdată, forţele erau acolo, sub scoarţa conştientului, bolborosind revoluţiile ce aveau să vină. E drept, şi guvernanţii ofereau pe tavă elementele catalizatoare. Operațiunea Starlite îi făcea pe cei 5.500 de pușcași marini americani să distrugă un punct de rezistență al Viet Cong-ului, în peninsula Van Tuong din provincia Quang Ngai. Cât de curând, avea să înceapă cu adevărat balul în Asia de sud-est.

Pe 15 august, avea loc primul concert rock organizat pe un stadion. The Beatles se produceau în fața unei audiențe record, de peste 55.000 de spectatori, pe Shea Stadium din New York, fosta arenă a echipei de baseball NY Mets. Pe un stadion modern, inaugurat cu un an înainte, cei patru britanici au fost copleșiți de zgomotul asurzitor făcut de fanii din tribună. Sumele încasate din vânzarea de bilete au reprezentat iarăși un record al perioadei (304.000 de dolari). Arena a fost demolată în 2008 și în locul ei a fost ridicat noul stadion al lui Mets, Citi Field.

La final, mi-am zis că n-ar strica să auzim cum sunau Queen la începuturi. Compoziţii Taylor şi May, aducând prea puţin a sound-ul care avea să-i pună într-o poziţie unică, în istoria muzicii. Una peste alta, o emisiune interesantă, cu piese având fiecare nota sa caracteristică. Enjoy!

(citeşte)

genuri: Oldies but goldies
|

Radio Grafii AD 1971 - Ediţia 18

publicat pe 17/08/2011 21:09 în Radio Grafii cu Alexandru Gheorghiaş de Alexandru Gheorghiaş

Iulie 1971. Pe vremuri, citeam cu nesaţ scrierile SF. Almanahul Anticipaţia era marfă de contrabandă. Acum, ajungând în această lună fatidică pentru noi, ca naţie, încerc să-mi pun întrebarea demnă de un univers paralel "cum ar fi fost dacă..." Dacă liderul de partid şi de stat nu ar fi vizitat ţările din Orientul Îndepărtat? Dacă ar fi avut bruma de cultură şi educaţie necesară evitării acestei devieri de la o revenire la normal? Privind în urmă, era inevitabil ca într-o societate ale cărei valori fuseseră întoarse cu dosul în sus după încheierea Celui de-al Doilea Război Mondial greşelile Istoriei să nu se repete. Tezele din Iulie 1971 reprezintă începutul sfârşitului pentru Epoca de Aur. Prin comparaţie, tot în iulie 1971, Iugoslavia lui Iosip Broz Tito permitea companiilor străine scoaterea din ţară a profitului realizat.

Tot în urmă cu 40 de ani, Jim Morrison trecea dincolo de Porţile Percepţiei, undeva, la Paris. Iar Hastings Kamuzu Banda era proclamat preşedinte pe viaţă al Republicii Malawi, ţara africană care-şi declarase independenţa faţă de Marea Britanie cu şapte ani mai devreme. Banda a tronat timp de trei decenii în statul cu partid unic, până în 1993, când titulatura i-a fost abrogată de o adunare extraordinară. Patru ani mai târziu, avea să moară în exil, în Africa de Sud.

Nu voi încheia fără a remarca bijuteria numită Tapestry, expusă în acel an de Carole King. O tapiserie muzicală excepţională, cu 12 piese, de pe care au fost extrase, la momente diferite, nu mai puţin de patru singles devenite nr. 1. În 2003, albumul a fost plasat pe locul 36 în clasamentul celor mai valoroase 500 de LP-uri din toate timpurile, ierarhie realizată de revista Rolling Stone.

(citeşte)

genuri: Oldies but goldies
|

Radio Grafii AD 1959 - Ediţia 17

publicat pe 29/07/2011 21:09 în Radio Grafii cu Alexandru Gheorghiaş de Alexandru Gheorghiaş

La jumătatea lui iulie 1959, soţii Leaky, Louis şi Mary, descopereau primul craniu de Australopitecus, defileul Olduvai din Tanzania, locul pe care majoritatea specialiştilor îl consideră a fi "leagănul Omenirii". Era un rezultat al unei munci arheologice începute cu aproape trei decenii înainte. Cu câteva zile mai devreme, grupuri de kurzi şi de facţiuni comuniste, sub conducerea lui Mustafa Barzani, comiteau Masacrul de la Kerkuk. Zeci de civili neînarmaţi îşi pierdeau viaţa, într-o zonă de conflict, aflată în centrul intereselor sovietice, turce, iraniene şi irakiene. Barzani este un personaj fascinant, care a luptat pentru independenţa Kurdistanului. A studiat la Moscova, pentru ca ultimele zile să şi le petreacă tot în exil, în Statele Unite.

În topul din State, muzica nu murise. Încă. Chiar dacă trecuseră câteva luni bune de la tragica întâmplare din 3 februarie, când Buddy Holly, Ritchie Valens şi The Big Bopper dispăruseră într-un accident aviatic. E drept, suntem departe de efervescenţa rock and roll din anii anteriori, după cum o să vă convingeţi, ascultând emisiunea. Cert este că artişti consacraţi, aşa cum era cazul lui Connie Francis, treceau la ritmuri mai alerte. Iar Elvis figura la top cu o piesă înregistrată cu un an înainte, în timpul unei permisii.

La final, două voci excepţionale ale muzicii americane. Dacă Bruce Springsteen impresionează prin forţă, Aaron Neville vine cu interpretări ca de catifea, ale unor piese pierdute în negura timpului şi pe nedrept neajunse în topuri. Cu siguranţă, din cauza unor probleme de marketing...

(citeşte)

genuri: Oldies but goldies
|