Baladele rock sunt asociate deseori cu power-ballad-urile rock ale formatiilor de la sfarsitul anilor '80 si inceputul anilor '90. Cu toate acestea, istoria baladelor rock incepe cu anii '70, cand formatiile rock au incercat sa gaseasca o formula de a transmite mesaje cu o semnificatie mai profunda catre auditoriu. Cele mai timpurii balade rock isi au originea, in mod paradoxal, in compozitiile pline de emotie ale artistilor de muzica soul, in special Ray Charles. Anii '70 au fost dominati pe de o parte de balade rock in stil folk-rock - transformat cu timpul in soft rock, un stil muzical ce punea mai mult accent pe muzicalitate - si pe de alta parte de balade in stil hard rock - un rock agresiv care, in opozitie cu soft-rock-ul, punea accent pe chitara electrica si pe instrumentatiile complexe.

(citeşte)

Muzica country este un stil muzical specific american ce s-a cristalizat la inceputul secolului XX. Pentru ca radacinile muzicale ale country-ului se intind pina in secolul al XVIII-lea, mi-ar fi dificil sa rezum peste 300 de ani intr-un singur post, asa ca am ales sa prezint cateva din momentele cheie, astfel incat cei mai putin familiarizati cu acest stil sa inteleaga evolutia lui.

(citeşte)

Muzica italo-disco a influentat multe din creatiile synth-pop ale anilor '80 chiar daca acestea nu pot fi clasificate in acest gen. Probabil ca cea mai cunoscuta melodie de acest fel este cea care apare pe coloana sonora a filmului The Neverending Story, compusa de Giorgio Moroder si interpretata de britanicul Christopher Hamill alias Limahl. Si artistii britanici de muzica electronica ca Pet Shop Boys sau New Order au folosit in piesele lor elemente si concepte ale muzicii italo-disco, dar, per ansamblu, muzica lor nu poate fi etichetata drept italo-disco. Hitul Blue Monday (1983) al formatiei New Order, o melodie care a devenit un punct de cotitura in muzica britanica, este o piesa ce imbina muzica electronica cu muzica pop, disco si house rezultand o piesa dansanta. Aceste ingrediente muzicale fac din aceasta melodie una italo-disco in spiritul ei sau altfel spus un "fel de" muzica italo-disco britanic, daca asa ceva ar putea exista. In Statele Unite, la inceputul anilor '80, muzica italo-disco a inceput sa devina un subiect de interes pentru dj-ii americani ce erau in cautare de noi sound-uri, dupa intrarea muzicii disco in dizgratie. Astfel, o perioada scurta - e adevarat, muzica italo-disco a inceput sa fie difuzata la posturile de radio din Chicago, iar proiectul Hot Mix Five al unor dj house din Chicago folosea foarte multe sampling-uri din piesele italo-disco de succes la acea data. In fapt, tehnica de sampling folosita de cantaretii italieni de italo-disco a constituit una din sursele de inspiratie pentru dj-ii de muzica house americani, care au inceput sa isi produca primele piese in acelasi mod.

(citeşte)

Ultima cutiuta cu muzica disco din aceasta serie incheie cu influentele pe care acest gen muzical le-a avut in anii ce au urmat dupa decaderea lui. In primul rand, influenta cea mai vizibila a curentului disco a fost in muzica filmelor de televiziune americane, incepand de la multi-premiata coloana sonora a filmului Shaft (1971) care, desi categorisita drept soul, contine probabil cea mai timpurie orchestratie specifica muzicii disco. Apoi, in unele dintre cele mai cunoscute seriale TV: S.W.A.T. (1975-1976), Space: 1999 (1975-1978), Charlie's Angels (1976-1981), Wonder Woman (1975-1979), The Love Boat (1977-1986), Dallas (1978-1991), Kojak (1973-1978) continuand chiar si dupa 1980 prin tema muzicala a seriei The A-Team (1983-1987). Chiar si unele dintre cele mai cunoscute piese pop ale lui Michael Jackson au fost influentate de disco, cel mai bun exemplu fiind celebra Billie Jean (1982) dar si unele dintre cele ale rivalului sau de atunci, Prince, cum ar fi 1999 (1982).

(citeşte)

Ceea ce nu multi stiu este ca muzica italo-disco nu s-a manifestat doar ca un curent muzical ci ea a avut o influenta mai larga. In realitate, italo-disco a creat o adevarata industrie a pop-ului care nu s-a limitat doar la peninsula italica, ci a cuprins si muzica (dar si moda) la nivel international, diverse inventii electronice avangardiste, filme si coloane de filme, a generat noi stiluri muzicale in anii ce au urmat (italo-house, italo-dance, eurodance) si chiar a avut o contributie semnificativa la formarea genului house primar in Chicago si a tehno-ului din Detroit. Genul euro-house, de care aminteam in unul din posturile anterioare, creat si produs de Stock, Aitken si Waterman isi trage seva tot din muzica italo-disco a anilor '83-'84, la fel ca si muzica altor artisti britanici printre care Pet Shop Boys sau Erasure.

(citeşte)